Posted by: OvidiuB
Atracţie turistică indiferent de anotimp, Casino-ul din Sinaia este unul din edificiile-simbol ale staţiunii cu acelaşi nume. Casino-ul este situat în partea de nord a unui parc deondrologic numit „Dimitrie Ghica”. Clădirea impunătoare a fost ridicată într-un singur an, între 1912-1913, pe locul ei s-a aflat odinioară vila Ghica, prima vilă a staţiunii, înălţată de prinţul Dimitrie Ghica.
Casino-ul din Sinaia l-a avut ca principal acţionar pe baronul de Marçay, acţionar la cazinoul din Monte Carlo, motiv pentru care s-a speculat că această clădire ar fi o copie fidelă a edificiului francez. În realitate însă, există doar câteva elemente de arhitectură interioară care ar putea confirma asemănarea dintre cele două cazinouri.
Inaugurarea Casino-ului în 1913 a constituit un eveniment important. Printre participanţii de marcă ai evenimentului îl amintim pe Alexandru Davilla, care a prezentat pe marea scenă, un spectacol de înaltă ţinută, la care au asistat familia regală şi Titu Maiorescu, pe atunci prim-ministru al României. Memorabila seară a continuat cu un concert sensibil susţinut de George Enescu şi s-a încheiat cu focuri de artificii.
În scurt timp, datorită eleganţei sale unice şi a activităţilor organizate aici, Casino-ul va deveni atracţia irezistibilă a staţiunii şi o importantă sursă de venituri pentru acţionarii săi, Eforia Spitalelor Civile şi Primăria Locală.
În zilele de sfârşit de săptămână sosea aici întreaga protipendadă a Bucureştiului interbelic pentru a-şi încerca norocul la ruletă, jocuri de cărţi (baccara, braziliană), rummy, şah, table sau ţintar. După amiază, la ora 16:00, se deschideau sălile de joc, împătimiţii jocurilor de noroc soseau din Capitală cu un tren special, „trenul plăcerii” Bucureşti-Sinaia, care circula numai sâmbăta şi duminica. În fiecare zi de joc, Casino-ul găzduia cel puţin 800 de persoane, un flux de neimaginat în zilele noastre şi aproape imposibil de depăşit. În Sala Oglinzilor erau plasate 13 mese de ruletă, luminate cu candelabre de cristal, iar în Sala Ovală, chemin-de-fer. În spatele unei uşi glasvand se ascundea o orchestră de jazz din barul-restaurant, unde se făcea consumaţie şi se dansa. Sala mai mică avea numai două mese la care miza minimă era de cinci ori mai mare decât în alte săli.
Înainte de a pătrunde în Casino, jucătorii, încrezători în şansele unor câştiguri însemnate, aruncau arginţi în fântâna arteziană din apropierea clădirii. Odată intraţi în cazinou însă, erau repede seduşi de beţia jocului şi pierdeau sume importante de bani; apoi, luau împrumuturi cu dobânzi uriaşe, iscăleau poliţe ce valorau o avere şi, de parcă totul s-ar fi rezumat doar la câştig, femeile îşi jucau chiar şi bijuteriile, iar bărbaţii, ceasurile cu lanţ de aur.
După al doilea război mondial, o vreme a fost sediu al Crucii Roşii, apoi Casă de Cultură a Sindicatelor din Sinaia, iar din 1995, a trecut în Administraţia Protocolului de Stat. Astăzi, cu o arhitectură în continuare unică prin eleganţă, prestanţă şi modernizări recente, monumentul se află în subordinea Consiliului Local al oraşului Sinaia şi adăposteşte Centrul Internaţional de Conferinţe.
Noua terasă oferă o privelişte feerică asupra oraşului Sinaia şi a masivului Bucegi, iar grădina interioară este de-a dreptul superbă. Cele 12 săli ale Centrului găzduiesc evenimente de corporaţie (conferinţe, şedinţe), simpozioane, seminarii, conferinţe de presă, expoziţii, vernisaje, mese rotunde cu caracter profesional, cultural şi ştiinţific, saloane de carte, textile, publicitate (producţie publicitară, spoturi TV), prezentări de modă, concursuri de dans, spectacole, cocktail-uri; recepţii, aniversări de companii, decernări de premii; petreceri tematice) şi evenimente particulare (aniversări, nunţi, botezuri, petrecerea burlacilor; one-table restaurant etc.)
De la înaugurare, simbol al non-conformismului şi al frumuseţii momentului, „Casino”-ul din Sinaia va fi întotdeauna altfel, dar mereu egal în aşteptări, oscilând între vechi şi nou, clasic şi modern, între istorie şi modernitate.
Posturi similare:
