Posted by: CsabaK
Valoarea simbolică şi sentimentală a unei clădiri are efecte puternice într-o lume a brandurilor şi asociaţiilor rapide. În 2008, când ochii lumii erau aţintiţi spre China şi Jocurile Olimpice de la Beijing, unul dintre simbolurile dezvoltării rapide al acestei ţări a devenit Stadionul Olimpic, celebrul Bird’s Nest (Cuib de pasăre). Însă de atunci, China dispune de alte noi simboluri din beton şi oţel, cum ar fi turnul China Central Television din Beijing, finalizat în 2009: vast, angular, care arată ca o literă chinezească tridimensională într-un scris radical nou.
Proiectul a fost condus de către arhitectul germanul Ole Scheeren pentru firma de arhitectură olandeză OMA (Office for Metropolitan Architecture). Însă în martie 2010, după alte trei proiecte asiatice importante – Scotts Tower şi clădirea Interlace în Singapore, respectiv MahaNakhon în Bangkok, el a devenit independent, propria sa firmă cu sediul în Beijing având un birou şi în Hong Kong. Ole Scheeren încearcă să-şi repete succesul cu un nou proiect imens şi important, primind sarcina de a proiecta un nou zgârie-nori iconic în capitala Malaieziei, Kuala Lumpur. Viitorul Angkasa Raya Tower cu o înălţime de 268 metri, realizat pentru firma dezvoltătorului local de imobiliare Sunrise Bhd., va combina birouri, un hotel şi unităţi rezidenţiale cu diverse centre comerciale şi de timp liber. Noua clădire va fi construită lângă Turnurile Petronas, simbolurile ambiţiilor globale ale ţării asiatice din 1998. La bază, într-un gest care a cerut rescrierea legilor de urbanism ale oraşului, etaje în aer liber conectate de rampe spiralate permit pietonilor şi maşinilor să acceseze magazine. Deasupra sunt trei blocuri separate conectate vertical şi orizontal de alte benzi de spaţii publice.
„Aceste porţiuni deschise”, declară Scheeren, “au rolul unui burete urban, de înmuiat în activitatea oraşului, de înmuiat în spaţiul public şi spaţiul verde, şi de a combina totul aşa cum este în peisajul urban, respectiv a de a reproiecta totul ca pe o imagine a vieţii şi de a pune capăt muţeniei unui zgârie-nori care reprezintă întotdeauna un totem omogen.”
Unul dintre cei mai căutaţi şi experimentaţi arhitecţi europeni în Orientul Îndepărtat, Ole Scheeren are păreri clare despre viitorul acestei regiuni. „În trecut arhitectura avea bazele în Vest, de unde s-a lucrat şi pentru Est. Această perioadă a fost urmată de o eră când asiaticii au lucrat în Asia, iar acum vine timpul când Estul va lucra şi pentru Vest, cum şi eu voi folosi experienţa căpătată aici”, spune arhitectul în vârstă de 40 de ani.
Posturi similare:
